Fraier

IRădăcina — pețitorul

Și fraier e neamț. Din Freier — pețitorul, logodnicul, omul liber, neînsuratul. A trecut prin idiș, unde a căpătat sensul de naiv ușor de dus, și de-acolo, prin limbile slave, a ajuns la noi. Explicația căderii e chiar duioasă: pețitorul cheltuie mult și se lasă bucuros tras pe sfoară, în nădejdea că va câștiga o iubire.

Dar reține cine era la-nceput, înainte să-l facem noi de râs: pețitorul. Omul care se apropie, care cere, care se descoperă în fața altuia. Cel care iubește primul și riscă primul. Nu naivul — îndrăgostitul. Fraierul, la origine, e omul care întinde mâna.

IIVărul lui prieten

Coboară acum la rădăcina rădăcinii. frei, Freier, englezescul free, nemțescul Freund și chiar friend — toate se trag din același străvechi *pri-, „a iubi, a fi drag". Free a-nsemnat la-nceput nu „neîngrădit", ci „cel drag, din neamul iubit" — omul liber, adică membrul iubit al seminției, spre deosebire de rob și de străin. Iar friend e chiar participiul verbului „a iubi": cel care iubește.

Așadar fraierul, la temelia temeliei, e omul din neamul iubirii: cel deschis, binevoitor, care se dăruie și se-ncrede. Nu prostul — încrezătorul. E puterea fără de care n-ar exista nimic din ce ține laolaltă o lume: nici prietenia, nici iubirea, nici cuvântul dat. Cine nu poate fi niciodată fraier nu poate fi niciodată nici prieten.

A putea fi păcălit e prețul de a putea iubi. Cine se-nchide ca să nu fie tras pe sfoară se-nchide și pentru celălalt.

IIICurajul de a-ntinde mâna

Am fost învățați să vedem în fraier o slăbiciune. E o citire strâmbă. A te-ncrede nu e slăbiciune — e un pariu, o îndrăzneală. Fraierul poate fi rănit tocmai fiindcă e deschis; ca durerea, care-i semnul viului, rana lui e semnul că mai are inima descuiată. Într-o țară de șmecheri, a-ți păstra puterea de a te-ncrede nu e prostie, ci lucrul cel mai greu și mai curajos: să nu-ți lași inima strânsă de frica de-a fi păcălit.

Steinhardt spunea că fraierul se trage și din Freiherr, omul liber, care în cavalerism se confundă cu nobilul — și că omului liber îi pasă prea puțin dacă a fost șmecherit de un mișel. E o noblețe ascunsă aici: demnitatea celui care e mai presus de furt, care nu-și lasă sufletul micșorat de meschinăria altuia. A rămâne, în sensul ăsta, fraier — a nu deveni bănuitor, calculat, închis — e un fel de a rămâne liber.

IVMoneda — fraier ↔ șmecher

Șmecherul și fraierul par cele două capete ale disprețului nostru — deșteptul și prostul. Nu sunt. Sunt două virtuți nemțești căzute: gustul, care e discernământ, și încrederea, care e prietenie. Șmecherul e omul care știe; fraierul, omul care se-ncrede. Ambii vin de pe aceeași poartă, ambii au putrezit în jos în limba noastră — dar la rădăcină niciunul nu e viciu.

Dincolo de graniță, în cehă și slovacă, frajer nu înseamnă prostul — înseamnă șmecherul, tipul mișto. Aceeași monedă, aruncată: la noi cade fraier, la vecini cade șmecher. Nu-i decât o chestiune de pe ce podea o scapi. frajer — argou ceh/slovac, sens laudativ

Și limba noastră știe, în adânc, ce face. Fiindcă fraier, chiar rostit ca ocară, rămâne mai blând decât toți frații lui — idiot, tâmpit, nătărău. Cel numit fraier nu se simte chiar insultat, cum s-ar simți la oricare dintre celelalte. Ca și cum limba însăși nu se-ndură să-l osândească de tot pe cel care încă se-ncrede.

VMăsura

Ca peste tot în satul ăsta, totul stă în măsură — și fraierul are și el felul lui de a o pierde. Fraierul fără măsură e credulul: se-ncrede orbește, nu gustă nimic, înghite orice i se pune în față — și ajunge unealta șmecherului, care are nevoie exact de el. Asta e căderea lui proprie, oglinda pe dos a șmecherului: unul gustă fără să se-ncreadă vreodată, celălalt se-ncrede fără să guste vreodată.

Fraierul cu măsură se-ncrede fără să-nceteze să guste: întinde mâna, dar nu-și scoate palatul. Iar întregul — omul acela pe care-l tot căutăm și rar îl găsim — e unul singur, în care încap laolaltă gustul șmecherului și inima fraierului: deosebește falsul fără greș, și rămâne, în ciuda a tot, deschis. Măsura caldă a cuvântului sună așa: încrede-te, dar gustă.